Primul centru de microbiom din România

Rezumat

  • IBS este o tulburare gastrointestinală caracterizată prin dureri abdominale recurente și modificări ale tranzitului intestinal.
  • Cauzele IBS sunt multifactoriale, incluzând dezechilibre în microbiomul intestinal, factori genetici și stres.
  • Diagnosticul IBS se face prin excluderea altor afecțiuni și evaluarea simptomelor clinice specifice.
  • Aproximativ 10-15% din populația globală suferă de IBS, fiind mai frecventă la femei.
  • Intervențiile asupra microbiomului, inclusiv probioticele și prebioticele, pot ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu IBS.

Simptome

  • Dureri abdominale: Disconfort abdominal frecvent și recurent.
  • Balonare: Senzație de umflare a abdomenului, mai ales după mese.
  • Diaree/Constipație: Alternanța între episoade de diaree și constipație. 
  • Mucus în scaun: Prezența mucusului în scaun, semn comun al IBS.
  • Senzație de evacuare incompletă: Sentimentul că nu ai eliminat complet scaunele.

Tratament

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază rolul crucial al microbiomului intestinal în patogeneza IBS. De exemplu, Simrén și colegii (2013) au arătat în „Gut” că pacienții cu IBS au un microbiom intestinal diferit, incluzând o diversitate bacteriană redusă. Jeffery și echipa sa (2012) în „Gut Microbes” au confirmat că probioticele pot reduce simptomele IBS. Ford și Talley (2011), în „The Lancet”, au demonstrat că modificările dietetice și utilizarea prebioticelor sunt eficiente în gestionarea IBS. Aceste studii sugerează că intervențiile bazate pe microbiom au un potențial semnificativ în tratamentul personalizat al IBS, contribuind la reducerea inflamației și la îmbunătățirea funcției intestinale.

Q&A

Factori genetici, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la IBS.

Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin dietă și intervenții asupra microbiomului.

Da, probioticele pot ameliora simptomele IBS prin echilibrarea microbiomului intestinal.

Alimentele bogate în FODMAP, cum ar fi lactatele și legumele crucifere, pot agrava simptomele IBS.

Dezechilibrul microbiomului poate contribui la inflamație și sensibilitate intestinală crescută în IBS.

Rezumat

  • Colita ulcerativă este o boală inflamatorie cronică a intestinului gros, caracterizată prin inflamație și ulcerații la nivelul mucoasei colonului.
  • Cauzele includ o combinație de factori genetici, răspunsuri autoimune și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Se manifestă prin episoade de exacerbare și remisie, simptomele variind de la ușoare la severe.
  • Aproximativ 1-2 milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de colita ulcerativă, cu o incidență mai mare în țările dezvoltate.
  • Studiile arată că intervențiile asupra microbiomului, inclusiv probioticele, pot ajuta la reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor.

Simptome

  1. Diaree sângeroasă: Frecventă și persistentă, adesea însoțită de crampe abdominale.
  2. Durere abdominală: Intensă, localizată în partea inferioară a abdomenului.
  3. Pierderea în greutate: Datorată malabsorbției și scăderii apetitului.
  4. Oboseală: Senzație constantă de epuizare și lipsă de energie.
  5. Febră: Episoade de febră, semn al inflamației active.

Tratament

Gestionarea acesteia implică o varietate de abordări terapeutice care vizează controlul inflamației, ameliorarea simptomelor și acoperirea carențelor nutriționale. S-a demonstrat că utilizarea aminosalicilaților, a corticosteroizilor, a imunomodulatorilor și a terapiilor biologice are un efect semnificativ în reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor.

Este important să se consume alimente antiinflamatorii și să se optimizeze dieta pentru a îmbunătăți echilibrul florei intestinale, în care pro- și prebioticele joacă un rol important, deoarece, dacă peretele intestinal este, de asemenea, afectat, anumite bacterii patogene se pot dezvolta excesiv în flora intestinală și boala se poate agrava.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază importanța microbiomului intestinal în patogeneza colitei ulcerative. Într-un studiu publicat în „The Lancet”, Ungaro și colegii (2014) au arătat că pacienții cu colită ulcerativă prezintă o diversitate redusă a microbiomului, cu predominanța bacteriilor pro-inflamatorii. Un alt studiu realizat de Paramsothy și echipa sa (2017) în „JAMA” a demonstrat că transplantul fecal (FMT) poate induce remisia simptomelor în colita ulcerativă. De asemenea, Singh și colaboratorii (2015) în „Gastroenterology” au subliniat că probioticele și prebioticele pot ajuta la reducerea inflamației și la menținerea remisiunii. Aceste descoperiri sugerează că abordările bazate pe microbiom pot oferi soluții eficiente pentru gestionarea colitei ulcerative.

Q&A

Factori genetici, autoimuni și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la colita ulcerativă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele.

În general alimentele grase, produse lactate, condimente puternice, alimente picante, cofeină și alcool pot agrava simptomele.

Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea colitei ulcerative.

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele colitei ulcerative.

Rezumat

  • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune cronică în care acidul gastric refluează în esofag, cauzând simptome neplăcute și complicații pe termen lung.
  • Cauzele BRGE includ relaxarea sfincterului esofagian inferior, factori dietetici și stilul de viață.
  • Diagnosticul BRGE se face prin evaluarea simptomelor și teste de diagnostic precum endoscopia digestivă sau pH-metria esofagiană. 
  • Aproximativ 20% din populația globală suferă de BRGE, afectând în mod egal bărbați și femei. 
  • Studiile arată că microbiomul intestinal joacă un rol important în reglarea acidității și a funcției esofagului, deschizând noi perspective de tratament.

Simptome

  1. Pirozis: Senzație de arsură în piept, mai ales după mese.
  2. Regurgitare acidă: Reflux de acid în gură, gust acru sau amar.
  3. Dureri în piept: Durere intensă care poate imita un atac de cord.
  4. Dificultăți de înghițire: Senzație de blocaj în gât sau dificultăți la înghițirea alimentelor.
  5. Tuse cronică: Tuse persistentă, adesea nocturnă, legată de refluxul acid.

Tratament

Tratamentul personalizat al BRGE se bazează pe factori anatomici, pe severitatea leziunii și pe motivele încetinirii golirii gastrice. Modificările stilului de viață includ pierderea în greutate pentru a reduce presiunea abdominală și riscul de hernie diafragmatică. Schimbările în obiceiurile alimentare sunt, de asemenea, importante: postul intermitent cu control caloric poate ajuta la reducerea simptomelor. În plus, trebuie evitate alimentele acide, picante, alcoolul și cofeina. O dietă strictă și utilizarea probioticelor și prebioticelor pot contribui la îmbunătățirea echilibrului florei intestinale. În general, medicația este temporară, în timp ce modificările stilului de viață pot îmbunătăți simptomele pe termen lung.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Studiile recente sugerează că microbiomul intestinal poate influența dezvoltarea și severitatea BRGE. De exemplu, cercetările publicate în „Journal of Gastroenterology” de Yang și colaboratorii (2014) arată că un dezechilibru al microbiomului intestinal poate afecta motilitatea esofagiană și secreția de acid gastric. Un alt studiu realizat de Hill și colegii (2017) în „Gut Microbes” a demonstrat că probioticele pot ajuta la reducerea simptomelor BRGE prin reglarea pH-ului gastric și îmbunătățirea funcției esofagului. Cercetările lui Bor et al. (2019) în „Alimentary Pharmacology & Therapeutics” subliniază că modificările dietetice și utilizarea prebioticelor pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și la ameliorarea simptomelor BRGE. Aceste descoperiri sugerează că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții eficiente pentru gestionarea BRGE.

Q&A

Slăbirea sfincterului esofagian inferior, factori dietetici și stilul de viață contribuie la BRGE. BRGE poate fi tratat prin dietă, schimbări de stil de viață și intervenții asupra microbiomului.

Dezechilibrul microbiomului poate afecta aciditatea și motilitatea esofagiană.

Alimentele picante, grase și acide pot agrava simptomele BRGE.

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Migrena este o tulburare neurologică caracterizată prin dureri de cap severe, adesea însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet.
  • Cauzele migrenei includ factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Migrena poate dura de la câteva ore la câteva zile și poate afecta semnificativ calitatea vieții persoanelor afectate.
  • Aproximativ 12% din populația globală suferă de migrene, femeile fiind de trei ori mai predispuse decât bărbații.
  • Studiile arată că intervențiile asupra microbiomului, inclusiv probioticele, pot ajuta la reducerea frecvenței și severității migrenelor.

Simptome

  1. Durere de cap intensă: Durere pulsatilă pe una sau ambele părți ale capului.
  2. Greață și vărsături: Disconfort digestiv frecvent în timpul unui episod migrenos.
  3. Sensibilitate la lumină: Fotofobie, dificultate de a tolera lumina puternică.
  4. Sensibilitate la sunet: Fonofobie, dificultate de a tolera zgomotele puternice.
  5. Aura: Simptome vizuale sau senzoriale care preced durerea de cap, cum ar fi lumini intermitente sau furnicături.

Tratament

Este deosebit de important să se acorde o atenție deosebită alimentației în tratarea migrenei, deoarece dieta poate avea un impact semnificativ asupra frecvenței și severității atacurilor de migrenă. Analgezicele nu sunt întotdeauna singura soluție. Dovezile recente sugerează că echilibrul florei intestinale poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea atacurilor de migrenă. Prin urmare, calitatea stilului nostru de viață, dieta, modelele de somn, gestionarea stresului și exercițiile fizice sunt factori importanți în gestionarea migrenelor. Anumite alimente și băuturi, cum ar fi alcoolul, cofeina, consumul excesiv de zahăr și sare, precum și anumite alimente, cum ar fi conservanții și potențiatorii de aromă, pot contribui la apariția sau agravarea migrenelor. O floră intestinală sănătoasă poate ajuta la absorbția mai eficientă a nutrienților și poate contribui în mod natural la reducerea inflamației din organism.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Studiile recente sugerează că microbiomul intestinal poate juca un rol important în patogeneza migrenei. De exemplu, un studiu realizat de Aamodt și colegii (2008) în „Cephalalgia” a arătat că pacienții cu migrenă au un microbiom intestinal diferit față de cei fără migrenă, incluzând o diversitate bacteriană redusă. Într-un alt studiu publicat în „Journal of Headache and Pain”, Rao și colaboratorii (2017) au demonstrat că probioticele pot reduce frecvența și severitatea migrenelor prin modularea inflamației și a funcției neurologice. Cercetările lui Arzani și echipa sa (2017) în „Pain” subliniază că dieta și prebioticele pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și la ameliorarea simptomelor migrenei. Aceste descoperiri sugerează că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții promițătoare pentru gestionarea migrenei.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Hipertensiunea arterială reprezintă un sindrom definit prin creșterea presiunii arteriale, atât sistolice, cât și diastolice, peste valorile normale. Această creștere constantă a tensiunii arteriale poate, în timp, să ducă la deteriorări semnificative ale inimii și altor organe, cum ar fi rinichii, creierul și ochii. Conform studiilor, HTA este principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare la nivel global.
  • Cauzele hipertensiunii includ factori genetici, dietetici, de mediu și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Hipertensiunea arterială poate fi asimptomatică, fiind adesea descoperită în timpul controalelor de rutină.
  • Aproximativ 1,13 miliarde de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune, reprezentând o problemă majoră de sănătate publică.
  • Studiile recente indică faptul că microbiomul intestinal joacă un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale, oferind noi perspective de tratament.

Simptome

  1. Dureri de cap: Frecvente și persistente, mai ales dimineața.
  2. Amețeli: Senzație de pierdere a echilibrului sau instabilitate.
  3. Tulburări de vedere: Vedere încețoșată sau dublă.
  4. Dificultăți de respirație: Scurtarea respirației în timpul activităților cotidiene.
  5. Dureri în piept: Pot semnala complicații severe și necesită atenție medicală imediată.

Tratament

Consumul de proteine animale a fost asociat cu niveluri crescute de TMAO, care pot contribui la inflamația peretelui vascular și la disfuncția endotelială. Prin urmare, o dietă vegetariană sau vegană, care reduce consumul de produse de origine animală, poate contribui la reducerea riscului de hipertensiune arterială. Modificările stilului de viață includ, de asemenea, limitarea sau minimalizarea consumului de alcool, deoarece cantitățile excesive pot crește tensiunea arterială și afecta funcția de barieră a epiteliului intestinal. Evitarea fumatului și somnul suficient sunt, de asemenea, importante.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază rolul microbiomului intestinal în patogeneza hipertensiunii. De exemplu, un studiu realizat de Wilck și colegii săi (2017) în „Nature” a demonstrat că modificările microbiomului pot influența tensiunea arterială prin metabolizarea alimentelor bogate în fibre într-un mod care scade presiunea sanguină. Yang și colaboratorii (2015), în „Hypertension”, au evidențiat că un dezechilibru al microbiomului poate contribui la inflamația sistemică și la rezistența vasculară crescută. Un alt studiu publicat în „Journal of the American College of Cardiology” de Li și echipa sa (2017) a arătat că probioticele pot reduce tensiunea arterială prin îmbunătățirea funcției endoteliale și reducerea inflamației. Aceste descoperiri sugerează că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții eficiente pentru gestionarea hipertensiunii.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Diabetul zaharat tip II este o afecțiune metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică datorată rezistenței la insulină și producției insuficiente de insulină.
  • Principalii factori de risc includ obezitatea, inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă și predispoziția genetică.
  • Diagnosticul diabetului de tip II se bazează pe testele de glicemie și hemoglobina glicozilată (HbA1c).
  • Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 422 de milioane de persoane trăiesc cu diabet în întreaga lume.
  • Studiile arată că echilibrul microbiomului intestinal poate influența metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină, oferind noi direcții pentru tratament.

Simptome

  1. Sete excesivă: Senzație constantă de sete.
  2. Urinare frecventă: Nevoia de a urina frecvent, mai ales noaptea.
  3. Foame excesivă: Senzație continuă de foame, chiar și după mese.
  4. Pierderea în greutate: Scădere în greutate fără un motiv aparent. 
  5. Oboseală: Senzație constantă de oboseală și lipsă de energie.

Tratament

Rolul nutriției și al stilului de viață în gestionarea diabetului este de o importanță capitală. Atenția acordată indicelui glicemic al alimentelor și o dietă cu nutrienți adecvați pot contribui la stabilizarea nivelului de glucoză din sânge și la reducerea riscului de complicații. Stabilizarea unei compoziții corporale adecvate este importantă, iar postul intermitent sau restricția calorică pot contribui la reducerea la minimum a complicațiilor legate de obezitate și pot sprijini restabilirea metabolismului zahărului și al grăsimilor.
Restabilirea echilibrului florei intestinale este, de asemenea, un aspect important, deoarece aceasta poate afecta metabolismul glucozei și reglarea metabolică. Administrarea probioticelor și prebioticelor potrivite poate sprijini sănătatea microbiomului intestinal

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază importanța microbiomului intestinal în patogeneza diabetului zaharat tip II. De exemplu, studiul lui Larsen și colegii săi (2010) în „PLoS ONE” a demonstrat că persoanele cu diabet de tip II au un microbiom intestinal diferit față de cei fără diabet, incluzând o scădere a proporției de Firmicutes și o creștere a Bacteroidetes. Un alt studiu realizat de Qin și colaboratorii (2012) în „Nature” a arătat că disbioza intestinală este asociată cu inflamația sistemică și rezistența la insulină. Studiile lui Cani și Delzenne (2009) în „Diabetes” subliniază că probioticele și prebioticele pot modula microbiomul, îmbunătățind metabolismul glucozei și reducând inflamația. Aceste cercetări sugerează că tratamentele bazate pe microbiom ar putea oferi noi soluții pentru gestionarea diabetului zaharat tip II.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Obezitatea este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate afecta negativ sănătatea.
  • Cauzele obezității includ factori genetici, comportamentali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.
  • Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 422 de milioane de persoane trăiesc cu diabet în întreaga lume.
  • Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 650 de milioane de adulți din întreaga lume sunt obezi.
  • Studiile arată că intervențiile asupra microbiomului, inclusiv probioticele și prebioticele, pot ajuta la gestionarea obezității prin reglarea metabolismului și a inflamației.

Simptome

  1. Creșterea în greutate: Creștere persistentă și semnificativă a greutății corporale.
  2. Oboseală: Senzație constantă de oboseală și lipsă de energie.
  3. Dificultăți de respirație: Scurtarea respirației în timpul activităților cotidiene. 
  4. Durere articulară: Durere la nivelul articulațiilor din cauza greutății excesive.
  5. Apnee în somn: Pauze de respirație în timpul somnului, frecvent asociate cu sforăitul.

Tratament

Cercetările au arătat că o creștere excesivă a anumitor bacterii intestinale poate contribui la riscul de obezitate prin faptul că afectează metabolismul și stocarea energiei. De exemplu, predominanța bacteriilor Firmicutes în detrimentul bacteriilor Bacteroidetes a fost asociată cu o depunere mai mare de grăsime. Grăsimea viscerală, în special, este periculoasă, deoarece crește riscul de boli cardiovasculare și de diabet de tip 2. O dietă adecvată, exerciții fizice regulate și utilizarea probioticelor și prebioticelor care sunt benefice pentru microbiomul intestinal pot ajuta la menținerea unei greutăți și a unui metabolism sănătos pentru a gestiona obezitatea.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază rolul esențial al microbiomului intestinal în dezvoltarea și gestionarea obezității. De exemplu, studiul lui Ley și colegii săi (2006) în „Nature” a arătat că obezitatea este asociată cu o scădere a diversității bacteriene și o creștere a raportului Firmicutes/Bacteroidetes în intestin. Gordon și colaboratorii (2005), în „Proceedings of the National Academy of Sciences”, au demonstrat că transplantul de microbiom de la șoareci obezi la șoareci fără germeni a dus la creșterea în greutate a acestora din urmă. Aceste studii sugerează că modificările în compoziția microbiomului pot influența metabolismul și depozitarea grăsimii. Intervențiile bazate pe microbiom, cum ar fi administrarea de probiotice și prebiotice, au arătat potențial în reducerea inflamației și reglarea greutății corporale, conform cercetărilor lui Cani și Delzenne (2009) publicate în „The Journal of Nutrition”.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Boala de ficat gras nonalcoolic (NAFLD) și steatohepatita nonalcoolică (NASH) sunt afecțiuni hepatice caracterizate prin acumularea de grăsime în ficat, fără consum excesiv de alcool.
  • NASH este o formă mai severă de NAFLD, implicând inflamație și leziuni hepatice, care pot progresa către ciroză și insuficiență hepatică.
  • Cauzele includ obezitatea, diabetul de tip 2, rezistența la insulină și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Aproximativ 25-30% din populația globală are NAFLD, iar o parte dintre aceștia dezvoltă NASH.
  • Studiile recente indică faptul că intervențiile asupra microbiomului intestinal pot juca un rol crucial în prevenirea și tratamentul NAFLD și NASH.

Simptome

  1. Oboseală: Senzație constantă de epuizare și lipsă de energie. 
  2. Durere abdominală: Disconfort sau durere în partea dreaptă a abdomenului.
  3. Pierderea poftei de mâncare: Scăderea apetitului, adesea însoțită de pierdere în greutate.
  4. Slăbiciune: Senzație generală de slăbiciune și letargie.
  5. Icter: Îngălbenirea pielii și a ochilor în cazuri avansate de NASH.

Tratament

Restabilirea echilibrului microbiomului intestinal este, de asemenea, o prioritate în tratamentul ficatului gras. Trebuie evitați factorii de stil de viață care pot afecta peretele intestinal, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și stresul. Îmbunătățirea calității somnului și menținerea ritmurilor circadiene sunt, de asemenea, importante, deoarece acestea afectează, de asemenea, sănătatea microbiomului intestinal. O dietă moderată în carbohidrați, cu indice glicemic scăzut, combinată cu o reducere a acizilor grași saturați (AGS) și cu un aport de acizi grași mono și polinesaturați de origine vegetală, poate fi benefică.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază rolul microbiomului intestinal în patogeneza NAFLD și NASH. De exemplu, studiul lui Le Roy și colegii (2013) în „Hepatology” a arătat că disbioza microbiomului poate influența acumularea de grăsime în ficat și inflamația hepatică. Un alt studiu realizat de Zhu și colaboratorii (2013) în „Nature” a demonstrat că anumite bacterii intestinale pot agrava NASH prin producerea de metaboliți toxici. În plus, studiile lui Schnabl și Brenner (2014) în „Journal of Hepatology” au evidențiat că probioticele și prebioticele pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea sănătății hepatice. Aceste descoperiri sugerează că echilibrarea microbiomului poate oferi soluții promițătoare pentru gestionarea NAFLD și NASH.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Intoleranța la histamină (histaminoza) este o afecțiune în care organismul nu poate descompune eficient histamina, ducând la acumularea acesteia și la simptome variate.
  • Histamina este o amină biogenă implicată în răspunsurile imune, reglarea acidului gastric și funcțiile sistemului nervos central.
  • Cauzele intoleranței la histamină includ deficiența enzimei diaminooxidază (DAO) și dezechilibre ale microbiomului intestinal.
  • Aproximativ 1% din populația globală este afectată de intoleranța la histamină, cu o prevalență mai mare la femei.
  • Studiile arată că echilibrarea microbiomului intestinal poate ajuta la ameliorarea simptomelor prin îmbunătățirea metabolismului histaminei.

Simptome

  1. Dureri de cap: Dureri pulsatile, adesea confundate cu migrenele.
  2. Congestie nazală: Nas înfundat și secreții nazale abundente.
  3. Urticarie: Erupții cutanate pruriginoase și roșeață.
  4. Dureri abdominale: Disconfort și crampe abdominale frecvente.
  5. Tensiune arterială scăzută: Senzație de amețeală și slăbiciune.

Tratament

În cazul intoleranței la histamină, tratamentul se axează pe terapia nutrițională, inclusiv medicamente, probiotice și suplimente. Scopul este de a regenera peretele intestinal și de a reduce simptomele, nu de a exclude cu totul alergenii. Este important de reținut că nu este necesară excluderea de rutină a alimentelor cu un conținut mai mare de histamină, ci mai degrabă luarea în considerare a toleranțelor individuale și diversificarea dietei. Dietele excesiv de stricte pot fi eficiente pe termen scurt, dar pe termen lung nu elimină problemele de bază și, prin urmare, se subliniază importanța unui tratament personalizat.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază rolul microbiomului intestinal în metabolizarea histaminei și gestionarea intoleranței la histamină. De exemplu, un studiu realizat de Schnedl și colegii săi (2019) în „World Journal of Gastroenterology” a arătat că un dezechilibru al microbiomului poate contribui la deficiența DAO și la simptomele de histaminoză. Un alt studiu publicat de Kofler și colaboratorii (2017) în „Allergy” a demonstrat că probioticele pot ajuta la reglarea nivelurilor de histamină prin îmbunătățirea funcției enzimatice. Cercetările lui Maintz și Novak (2014) în „American Journal of Clinical Nutrition” au evidențiat că modificările dietetice și utilizarea prebioticelor pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și la ameliorarea simptomelor intoleranței la histamină. Aceste descoperiri sugerează că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții eficiente pentru gestionarea histaminozei.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Diverticuloza colonică este o afecțiune caracterizată prin formarea de diverticuli ( mici pungi sau saci) la nivelul peretelui colonului.
  • Acești diverticuli se formează de obicei în zonele slabe ale peretelui colonului și sunt mai frecvent întâlniți la persoanele în vârstă.
  • Cauzele includ dieta săracă în fibre, constipația cronică și presiunea crescută în colon.
  • Aproximativ 50% din persoanele peste 60 de ani dezvoltă diverticuloză, majoritatea fără simptome.
  • Studiile sugerează că microbiomul intestinal poate influența sănătatea colonului și riscul de diverticuloză.

Simptome

  1. Durere abdominală: Disconfort sau durere în partea stângă jos a abdomenului.
  2. Balonare: Senzație de meteorism abdominal.
  3. Constipație: Dificultate la eliminarea scaunului.
  4. Diaree: Scaune moi și frecvente.
  5. Rectoragie: Sânge în scaun, în cazuri severe.

Tratament


Managementul și abordarea nutrițională a diverticulozei este strâns legată de natura și severitatea bolii. Obiectivul principal este de a se asigura că dieta ajută la mișcările intestinale, previne constipația și reduce presiunea în colon, care poate contribui la dezvoltarea și complicațiile diverticulozei. În cazul diverticulozei, se recomandă, în general, consumul de alimente bogate în fibre pentru a favoriza mișcările intestinale și scaunele regulate. Cu toate acestea, este important să se crească treptat consumul de fibre pentru a evita balonarea și alte probleme digestive.
Un aport adecvat de lichide este, de asemenea, important, deoarece o hidratare adecvată ajută fibrele să funcționeze eficient. Dacă este necesar, se pot utiliza medicamente antiinflamatoare sau analgezice pentru a ameliora simptomele.
Atunci când diverticulita se acutizează, este important să se permită sistemului digestiv să se odihnească și să se vindece. Acest lucru înseamnă că trebuie evitate temporar alimentele bogate în fibre, deoarece acestea pot crește tensiunea și iritarea tractului intestinal.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază importanța microbiomului intestinal în patogeneza diverticulozei. De exemplu, un studiu publicat de Barbara și colegii (2017) în „Gut” a arătat că un dezechilibru al microbiomului poate contribui la inflamația și simptomele asociate cu diverticuloza. Un alt studiu realizat de Tursi și colaboratorii (2015) în „Journal of Clinical Gastroenterology” a demonstrat că probioticele pot ajuta la reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor. În plus, cercetările lui Bennet și colegii (2018) în „Alimentary Pharmacology & Therapeutics” sugerează că modificările dietetice și utilizarea prebioticelor pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și la reducerea riscului de diverticuloză. Aceste descoperiri indică faptul că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții promițătoare pentru gestionarea diverticulozei.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.

Rezumat

  • Diverticuloza colonică este o afecțiune caracterizată prin formarea de diverticuli ( mici pungi sau saci) la nivelul peretelui colonului.
  • Acești diverticuli se formează de obicei în zonele slabe ale peretelui colonului și sunt mai frecvent întâlniți la persoanele în vârstă.
  • Cauzele includ dieta săracă în fibre, constipația cronică și presiunea crescută în colon.
  • Aproximativ 50% din persoanele peste 60 de ani dezvoltă diverticuloză, majoritatea fără simptome.
  • Studiile sugerează că microbiomul intestinal poate influența sănătatea colonului și riscul de diverticuloză.

Simptome

  1. Durere abdominală: Disconfort sau durere în partea stângă jos a abdomenului.
  2. Balonare: Senzație de meteorism abdominal.
  3. Constipație: Dificultate la eliminarea scaunului.
  4. Diaree: Scaune moi și frecvente.
  5. Rectoragie: Sânge în scaun, în cazuri severe.

Tratament


Managementul și abordarea nutrițională a diverticulozei este strâns legată de natura și severitatea bolii. Obiectivul principal este de a se asigura că dieta ajută la mișcările intestinale, previne constipația și reduce presiunea în colon, care poate contribui la dezvoltarea și complicațiile diverticulozei. În cazul diverticulozei, se recomandă, în general, consumul de alimente bogate în fibre pentru a favoriza mișcările intestinale și scaunele regulate. Cu toate acestea, este important să se crească treptat consumul de fibre pentru a evita balonarea și alte probleme digestive.
Un aport adecvat de lichide este, de asemenea, important, deoarece o hidratare adecvată ajută fibrele să funcționeze eficient. Dacă este necesar, se pot utiliza medicamente antiinflamatoare sau analgezice pentru a ameliora simptomele.
Atunci când diverticulita se acutizează, este important să se permită sistemului digestiv să se odihnească și să se vindece. Acest lucru înseamnă că trebuie evitate temporar alimentele bogate în fibre, deoarece acestea pot crește tensiunea și iritarea tractului intestinal.

Rezultate

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed ipsum ligula, facilisis vitae tempor eget, cursus et quam. In quis quam elit. Donec aliquam a turpis sit amet varius. Praesent tempus tellus sed odio maximus tempor ut a dolor. Cras condimentum turpis massa, quis fermentum neque consequat vel. Morbi ac.

Context

Cercetările recente subliniază importanța microbiomului intestinal în patogeneza diverticulozei. De exemplu, un studiu publicat de Barbara și colegii (2017) în „Gut” a arătat că un dezechilibru al microbiomului poate contribui la inflamația și simptomele asociate cu diverticuloza. Un alt studiu realizat de Tursi și colaboratorii (2015) în „Journal of Clinical Gastroenterology” a demonstrat că probioticele pot ajuta la reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor. În plus, cercetările lui Bennet și colegii (2018) în „Alimentary Pharmacology & Therapeutics” sugerează că modificările dietetice și utilizarea prebioticelor pot contribui la menținerea unui microbiom sănătos și la reducerea riscului de diverticuloză. Aceste descoperiri indică faptul că intervențiile bazate pe microbiom pot oferi soluții promițătoare pentru gestionarea diverticulozei.

Q&A

Factori genetici, hormonali, dietetici și dezechilibre ale microbiomului intestinal contribuie la migrenă. Nu există un tratament definitiv, dar simptomele pot fi gestionate eficient prin intervenții asupra microbiomului.

Echilibrarea microbiomului poate reduce inflamația și ameliora simptomele migrenei.

Alimentele procesate, brânzeturile maturate și ciocolata pot declanșa migrenele

Microbiom Center oferă tratamente personalizate bazate pe echilibrul microbiomului pentru a gestiona eficient simptomele BRGE.